Mar/110
Vand Canon 40d, Canon EF-S 10-22mm f/3.5-4.5
Am urmatoarele de vanzare:
Canon 40d
13200 cadre
card lexar 8GB 233x
conditie impecabila, folosit in regim amator
garantie f64 pana in iunie 2011
cutie si toate accesorile originale
Canon ef-s 10-22mm f/3.5-4.5, parasolar EW-83E, filtru UV Hoya
folosit foarte putin, conditie ca nou, semne de uzura minimale
fara cutie, fara garantie, cumparat de la BH in august 2010
Le vand deorece fac upgrade.
Pot fi vazute/probate in Timisoara
Telefon: 0745 522 526
email: razvan_2000 @ yahoo.com
Jun/100
Expozitie de fotografe instantaneu
In data de 21 Iunie ora 19,la Casa de Cultura a Studentilor din Timisoara, are loc vernisajul expozitiei de fotografie “Instantaneu” urmat de o proiectie de film artistic. Expun: Alex Vancu, Anca Cernoschi, Andrada Damianovskaia, Eugen Uidumac, George Bufan, Ovidiu Cincheza, Radu Carnaru, Razvan Flore, Razvan Rosca si Zorislav Stojanovic.
May/107
USB Flash Stick
Aproape toată lumea are un stick, iar rafturile magazinelor sunt pline de stick-uri pentru toate gusturile și toate bugetele. Doar că nu orice stick e bun și merită luat acasă. Azi, spre exemplu am primit la o promoție a unei companii de țigări un stick de 2GB și încântat că am primit ceva gratis am mers acasă să îl testez. Ca element de comparație am avut un stick prestigio cumpărat acum 4 ani.
Rezultate:
stânga: stick gratuit no name, nou /dreapta: stick prestigio, 4 ani uzura
Concluzie: Dacă vrei un stick, mergi și iți cumperi unul bun pentru că nu vrei ca datele tale să fie inaccesibile după 2 utilizări, și nicio campanie promoțională nu o să iți dea ceva bun, indiferent ce ar fii. Așa că dragă companie de tigări, dacă vrei să mai impresionezi pe cineva ar trebui să îți schimbi atitudinea.
Vreau cu această ocazie să mulțumesc companiei Marlboro pentru desfăcătorul de bere primit cadou.
Update: poze cu stick-ul
May/103
Mexicul si satele din vale
E vremea să scriu două cuvinte dintr-o poveste pe am spus-o de prea multe ori, și totuși încă nu am o versiune coerentă. E greu să adun laolaltă un inteval de peste o lună în care nici eu nu mai știam unde sunt și ce caut. Urma să aflu că universul nu are doar cele patru dimensiuni cu care am fost îndoctrinat la clasa de știință și imaginație de la clubul elevilor, și că mai există o dimensune pe care nu o pot definii, dar pe care o simțeam la fiecare răsuflare. M-am transformat încet ditr-o celulă eucariotă într-una procariotă, am lasat la o parte toate elementele ce nu imi foloseau și pe rând le-am construit la loc, din alte materiale, dar cu aceleași funcții. Povestea avea să de desfăsoare foarte dinamic, plină de neprevăzut și plină de intrigi. Tocmai acest fapt a stat pană la urmă la baza experienței plăcute. Am plecat de acasă intr-un mod destul banal, cu haine care probabil ar ajunge pentru o săptămână, un ghiozdan pentru aparat de fotografiat și cateva carti. Una din ele avea scris mare ”Mexico”, iar sub titlu era ilustrat un craniu, care lipsit de semnificație la acea oră a trecut neobservat. Nu aveam cum să știu că acea carte va deveni cel mai de preț element din ghiozdan și nici nu mi-aș fi imaginat că harta pe care am desenat traseul va expira de îndată ce voi coborî din avion. Urmează o lună nebună în care am crezut că sunt extraterestru, diversitatea culturală și socială îmi împingea fizicul și psihicul peste limite, de la intensiteatea unei metropole la liniștea unui sat în munți, de la a vorbi o limba pe care nu o cunosc până la a nu putea vorbi o limbă pe care credeam că o știu. Am ajuns să iubesc mâncarea care nu mi-a plăcut niciodată și să uit de fobiile mele referitoare la germeni, să dorm pe plajă și să port același tricou 5 zile la rând. Toate aceste lucruri minore nu au facut decât să creeze o atmosferă care conținea echilibrul chimic perfect.
Am încărcat un Ilford FP4 in aparatul pe film, care fiind cu 6 ani mai mare a fost însărcinat să aibă grijă de mine. Despre ce a urmat … enjoy:
PS: Selecţia e mai degrabă aleatoare deoarece îmi este foarte greu să aleg dintr-un număr foarte mare de fotografii.
Oct/092
Cu Loganul la wrestling
Wrestlingul in Mexic pare a fi foarte popular, asa ca decid sa merg la cea mai mare arena pentru a incerca aceasta forma de entertaiment. Doar ca tipul care a venit sa ne transporte spre arena si-a facut aparitia cu ….. Loganul. Disponibil pe piata mexicana sub sigla Nissan Aprio, nu e altceva decat faimosul Logan de Romania, cu un lejer facelift. Am inceput sa urlu la sofer ca aia e masina romaneasca fara sa imi dau seama ca probabil tipul nu a inteles nimic. In final mi-a oferit masina pentru un drive test, dar intr-un mod rezonabil i-am transmis ca nu-s curios (sunt prea multe la mine in tara ca sa fac dive test tocmai aici).
In final wrestlingul chiar a fost spectaculos, depasindu-mi asteptarile. Am intrat in starea de spirit si am sustinut intoteauna reprezentantii binelui. Acum incerc sa imi calmez colegii de camera care au consumat prea mult alcool si incearca ceva manevre de wrestling prin camera.
Someone is gonna get hurt !!!
Aug/091
Sziget
Am zis că merită să încerc să scanez un film la un laborator foto modest de la orășel. Însă scanările îmi amintesc de primele camere digitale care abia atingeau 1Mpx, și ală chinuit, nemâncat și tremurat. Totuși puțin din atmosfera a trecut de proba scanului și de aceea încerc să postez câteva cadre.
Aug/090
Rock ‘N Roll
Back and alive !
Se pare că trenul de la Costinești urma să aibă o destinație surpriză: Sziget Festival
Acum că fac inventarul pot spune că am scăpat ieftin, cu doar două mușcături și o vânătaie, plus o răceală de vară.
În ultima perioadă am făcut o adevarată pasiune din călătoria cu trenul pe care am subestimat-o până acum. Așa că am avut norocul să pun piciorul în aproape toate categoriile de trenuri: personal, accelerat, rapid, IC, EC etc. E interesant cum apare o discrepanță uriașă înte persoanele care călătoresc cu fiecare din aceste categorii de trenuri: de la domnișoarele de București aranjate care merg la mare cu rapidul, la bătrânul murdar care vinde în piață și care se deplasează dintr-o localitate în alta cu toate marfurile pe un accelerat și în sfârșit la tinerii de culoare care migrează spre oraș cu un personal căutând izvorul coșului zilnic. E atât de adâncă fisura încât nici nu am crezut că există ceva pe partea cealaltă. Întreaga atmosferă a personalului înainte de zori, rulând lent și zgomotos în frig, cu geamurile deschise să aerisească vagonul cuprins de un miros greu de sudoare și mizerie te trimite departe de cafeaua din Unirii si de shopping la Mall, în lumea pe care mulți o cred dispărută și o ignoră. Și totuși România nu e doar ”betmen” și ”zorro”, ”pitzipoance” și ”cocalari”, cluburi, alcool, prezervative și fond de ten; e mai mult decât vedem de terasa din centru, pentru că clădirile înalte care ne înconjoară ne împiedică să vedem ce stă după.
Aug/095
Costinești
Salutare !
Dacă am calculat bine ar trebui să fiu în Costinești pentru o săptămână.
Am să promovez bronzatul fără urme și berea la pet, nu de alta, dar e soluție de criză.
Cheers !
Aug/090
Câștigătorii ISO400
Câştigătorii ediţiei 2009 a concursului de fotojurnalism ISO400 sunt:
News:
- Victor Ionescu – ‘Protest’
Sport:
- Eugen Uidumac – ‘Zbor’
- Alexandru Zegrea – ‘London Flora Marathon’
Portret:
- Dragoş Răpeanu – ‘Berber’
- Katalin Balint – ‘Despre Pepeni şi Pălării’
- Gabriel Amza – ‘Portret’
Feature:
- Răzvan Roşca – ‘Vârstnici’
Reportaj:
- Sergiu Aursulesei – ‘Ballet Practice’
YUUUUUUUUUUUPEEEEEEEEEEE !!!!!!!!!!
Fotografiile câștigătoare: click
Participa la ISO400
